Iarnă albă, argintată

Iarnă albă, argintată,
Tu eşti oare, supărată?
Nicidecum, copilul meu,
Veselă am fost mereu.

Dar, punând flori albe-n geamuri
Şi suflând dantele-n ramuri,
Am răcit puţin şi, vai,
Tare-aş vrea să beau un ceai!

foto: magico.ro