Haiku

(Traducere în catalană şi spaniolă de Pere Bessó)

Dovlecii...

  

Norii răzvrătiţi -
dovlecii luminează
toată grădina

Carabasses...

Els núvols rebels -
les carabasses encenen
el jardí sencer

Calabazas...

 

Nubes revueltas -
la calabaza enciende
todo el jardín

Ţara mea

Ţara mea-i ca o fetiţă

Zâmbitoare şi senină,

Ochii ei par nişte lacuri,

Unde-s nuferi şi lumină.

Părul lung ce se revarsă

Peste umeri e-o pădure

Care-mbracă munţi de piatră,

Neatinsă de secure.

Glasul ei ca o scânteie,

Dulce joacă de copii,

E un tril de ciocârlie

Ce se-nalţă din câmpii.

El meu País

El meu país és com la filla

Somrient i tranquil·la,

Els seus ulls són estanys

Plens de lliris i llum.

El cabell llarg que es vessa

Damunt dels muscles és bosc

Que vesteix muntanyes de pedra,

Inaccesible a la destral.

La seua veu com una guspira,

Dolç joc de nens,

És un refilet d’alosa

Que s’alça dels camps.

Mi País

Mi país es como la hija

Sonriente y tranquila,

Sus ojos son lagos

Llenos de lirios y luz.

El pelo largo que se derrama

Sobre sus hombros es un bosque

Que reviste montes de piedra,

Inaccesible al hacha.

Su voz como una chispa,

Dulce juego de niños,

Es un trino de alondra

Que de los campos se eleva.

Traducere în catalană şi spaniolă de Pere Besso

Haiku (Traducere în catalană şi spaniolă de Pere Bessó)

Margine de drum -

măceşele brumate

înfruntă gerul

Marge del camí -     

les gavarreres bromoses  

s’enfronten al gel    

  

Margen de senda -

agavanzos brumosos  

ante la helada

 

Veioză vintage -

la geam luminează

dovleacul crestat

Collita de llàntia –

de finestra il·luminada

tall de carabassa             

 

Cosecha de candil -

en ventana encendida

corte de calabaza

Mama

Mama e uneori o lumină,

Alteori e o floare

Şi, când zâmbeşte, e o rază de soare!

Mama,

Noapte de noapte, adună

În cuvinte

Raze de lună,

Să facă din ele,

Cu drag,

Ca nişte mărgele-n şirag,

Vorbe de-alint

Şi poveşti.

(Numai aşa vei putea mare să creşti!)

Mama e zâna bună ce vine

Când ai nevoie de cineva lângă tine!

Pictură de Andra Iuliana Ciocârlan

Mamà

 

Mamà és de vegades una llum,

D’altres, una flor

I, quan somriu, és un raig de sol!

Mamà,

Nit rere nit, recull

En paraules

Els raigs de lluna,

Per a fer-les,

Amb amor,

Com un enfilat de grans,

Mims

I contes.

(Només així podràs fer-te gran!)

Mamà és una fada bona que ve

Quan necessites de algú a la teua vora!

  Mamá

Mamá es a veces una luz,

Otras, una flor

Y, cuando sonríe, ¡es un rayo de sol!

Mamá,

Noche tras noche junta

En palabras

Rayos de luna,

Para hacer de ellas,

Con amor,

Como una sarta de cuentas,

Mimos

Y cuentos.

(¡Sólo así podrás hacerte mayor!)

¡Mamá es el hada buena que viene

Cuando necesitas a alguien junto a ti!

Traducere de Pere Besso

Haiku

TINCUŢA HORONCEANU BERNEVIC  TRADUÏDA AL CATALÀ PER PERE BESSÓ

Pomul de Crăciun
Colindă la fereastră
Şoaptă de înger

Arbre de Nadal
Nadales a la finestra
El xiuxeig de l'àngel

***

Sub bradul verde
O sticlă de vin goală
Moş Crăciun chefliu

Sota l'arbre verd
Una ampolla de vi buida
Vell Nadal nocer

***

Lumânare arzând
Doar vântul mai usucă
Lacrima mamei

La candela ardent
Només el vent llavors bufa
Llàgrima de mare

***

Ghiocei albi
Peste mormântul rece
Vântul adie

Campànules blanques
Damunt de la tomba freda
És el vent que hi bufa

***

Sub luna plină
Cărăbuşii zboară
Copii bucuroşi

Sota lluna plena
Els escarabats s'envolen
Infants ben feliços

 

***

Iarna prin ramuri
Viscolul înfăşoară
Urlete de lupi

Hivern per les branques
La borrufada que envolta
Udolars de llops

***

Ploi, vânt şi zloată
Pe zăpada murdară
Pierdut un pantof

Pluja, vent i aiguaneu
En la neu embrutada
Perdut un calcer

***

Coşul cu mere
Liniştea îşi face cuib
Aproape toamnă

Cistella de pomes
El silenci es fa niu
A prop la tardor 

***

Septembrie
O singură vioară
Greierul cântă

Heus ací setembre
Hi resta un violí només
El grifoll que canta 

***

Noapte de vară
Râul oglindeşte senin
Secera lunii

En la nit d'estiu
El riu es reflecteix seré
La falç de la lluna

La pluja semblava un joc/Ploaia părea o joacă

Traducere în catalană de Pere Bessó

A prop de la carretera un renou de cirerer
crescut temps ha amb mi
ens abraçava la primavera
els brots de por se’m clavaven al cos
com una revelació
a través de les cortines d’encaix de ganxet
la pluja semblava un joc
del ventre gris escopia melons
tan tranquilament que
podies viure al bell mig dolçament
miràvem la icona voltada de cara a la paret
acaçar la tempesta
i creiem que l’ha posada Déu al cantó
perquè es calmara
mai no m’he imaginat en la palma
herbes aromàtiques em preparen els talons de fuga
(si haguera sabut que els meus passos anaven a créixer com els de un gegant)


d’un temps ençà es diria que tot olora
a fusta de cirerer
i les palmes de l’avi
macerant tonells plens de mel
i els ulls de l’avi
enjogassant-se pel bosc d’estany
la meitat del cor
i la teua mà menuda que em mostra la lluna
com una galta d’infant
i el meu somni aspre com una pedra
en què Déu em pren de la mà
com si em coneixia
com si m’esperava

Lângă drum un pui de cireş
crescut odată cu mine
ne îmbrăţişam primăvara
mugurii spaimei mi se lipeau de trup
ca o destăinuire
prin perdele de dantelă croşetată
ploaia părea o joacă
din burta-i cenuşie scuipa pepeni
atât de liniştiţi încât
puteai locui în miezul dulce
priveam icoana întoarsă cu faţa la perete
să alunge furtuna
şi credeam că l-am pus pe Dumnezeu la colţ
să se cuminţească
nu mi-am ghicit niciodată în palmă
ierburi aromate îmi pregăteau tălpile de fugă
(dac-aş fi ştiut că paşii mei vor creşte ca ai unui uriaş)


de la un timp parcă toate miros
a lemn de cireş
şi palmele bunicului
plămădind butoaie pline cu miere
şi ochii bunicii
petrecându-şi prin pădurea de staniol
jumătăţile de inimă
şi mâna ta mică ce-mi arăta luna
ca un obraz de copil
şi somnul meu colţuros ca o piatră
în care Dumnezeu mă ia de mână
de parcă m-ar cunoaşte
de parcă m-ar aştepta

Ce e toamna?

Burniţa rece

Nu vrea să plece,

Toamna-i o joacă.

Într-o băltoacă,

O frunză plânge

Şi-ncet se stinge.

Nu mai sunt flori,

Doar nişte nori

Şi-un vânt ciudat,

Cam răsfăţat.

Pe cărăruie,

Doar o gutuie

Mai luminează

Pe la amiază.

Măceşul cântă

Iar bruma-i frântă,

Argint şi rouă…

De luna nouă

Ce să mai spun?

Peste cătun

Apare iar.

Un vis hoinar

Îmi bate-n geam.

Eu nu mai am

În buzunare,

Felii de soare!

Què és la tardor?

 

La freda plugeta

No vol escampar,

Car la tardor és un joc.

En un safareig

Una fulla plora

I poc a poc s’extingeix.

Ja no hi ha flors,

Només alguns núvols

I un vent força estrany,

Quasibé lloat.

Al camí sender

Només el codony

Resplendeix més

Al migdia.

El sanguinyol canta

Ia gebrada romp,

Argent i rosada…

De la lluna nova,

Què més he de dir?

A dalt de la vila

Apar de bell nou.

Un somni errabund

Em bat la finestra.

Ja no tinc a les butxaques

Cap llesca de sol!

¿Qué es el otoño?

 

Y la fría llovizna

No querría escampar,

El otoño es un juego.  

En una charca

Una hoja gime

Y lentamente muere.

Ya no hay flores,

Sólo unas nubes

Y un viento extraño,

Casi loado.

En el sendero

Sólo un membrillo

Refulge más

Al mediodía.

Canta el cornejo,

La escarcha rompe,

Plata y rocío…

Y de la luna nueva

¿Qué más decir?

Sobre la aldea

Aparece de nuevo.

Un sueño errante

En el cristal golpea.

¡Ya no me quedan

En los bolsillos

Rebanadas de sol! 

Traducere de Pere Besso

Haiku - traducere de Pere Bessó

Dos haikus traducido por Pere Bessó

Fulg de zăpadă -
singura mângâiere
pe obrazul ridat

El floquet de neu -
únic acomodament
en galta rugada

 (traduït al català)

Copito de nieve

Único consuelo

En la mejilla arrugada

(traducido al castellano)

Fragi copţi în iarbă-
cărarea spre pădure
e tot mai lungă 

Maduixes madures
en l’herba camí al bosc
és tot més llarg

(traduït al català) 

Fresas maduras
en la hierba hacia el bosque
todo más largo

(traducido al castellano)

Poezii traduse în catalană de PERE BESSÓ

POEMES  TRADUÏTS AL CATALÀ PER PERE BESSÓ

Te ţin în braţe

Te ţin în braţe

Tu nu îmi ceri nimic

Dragostea ta e un măr

Caramelizat

Cuvintele se umflă şi plesnesc

Nu mai rămâne

Decât umbra

Noaptea iese din mine

Şi mă caută pe străzi

Te tinc en braços

Te tinc en braços

Tu no em demanes res

La teua estima és una poma

En caramel

Les paraules s’unflen i esclaten

Ja no romanen

A l’ ombra

La nit ix de mi

I em busca pels carrers

 

Vânzătorul de mere

Tarabele miros ciudat

A toamnă

Pelin şi gutui scămoşate

În coşul cu mere

Liniştea îşi face cuib

Aerul şuieră când îţi cer un vis

Nu dai rest niciodată

Eşti doar un vânzător de mere

Roşii ionatan

Care plânge seara la lumina lunii

Aş vrea să-ţi odihneşti aripa

În văzul tuturor

Nebunii vor trece prin piaţă

Te vor saluta

Pe străzi liniştea va măsura

Luna plină 

EL VENEDOR DE POMES

 

Els estables olor estrany

A la tardor

Donzell i codonyats apilats

En cistella amb pomes

La calma els fa niu

L’aire xiuxiueja quan per a tu el cel un somni

No dónes la resta mai

Ets només un venedor de pomes

tomàtigues jonatan

Que plora a les nits a la llum de la lluna

Voldria que plegares l’ala

A la vista de tots

La follia et creuaria per la plaça

Et saludaria

Pels carrers el silenci mesuraria

Lluna plena