La pluja semblava un joc/Ploaia părea o joacă

Traducere în catalană de Pere Bessó

A prop de la carretera un renou de cirerer
crescut temps ha amb mi
ens abraçava la primavera
els brots de por se’m clavaven al cos
com una revelació
a través de les cortines d’encaix de ganxet
la pluja semblava un joc
del ventre gris escopia melons
tan tranquilament que
podies viure al bell mig dolçament
miràvem la icona voltada de cara a la paret
acaçar la tempesta
i creiem que l’ha posada Déu al cantó
perquè es calmara
mai no m’he imaginat en la palma
herbes aromàtiques em preparen els talons de fuga
(si haguera sabut que els meus passos anaven a créixer com els de un gegant)


d’un temps ençà es diria que tot olora
a fusta de cirerer
i les palmes de l’avi
macerant tonells plens de mel
i els ulls de l’avi
enjogassant-se pel bosc d’estany
la meitat del cor
i la teua mà menuda que em mostra la lluna
com una galta d’infant
i el meu somni aspre com una pedra
en què Déu em pren de la mà
com si em coneixia
com si m’esperava

Lângă drum un pui de cireş
crescut odată cu mine
ne îmbrăţişam primăvara
mugurii spaimei mi se lipeau de trup
ca o destăinuire
prin perdele de dantelă croşetată
ploaia părea o joacă
din burta-i cenuşie scuipa pepeni
atât de liniştiţi încât
puteai locui în miezul dulce
priveam icoana întoarsă cu faţa la perete
să alunge furtuna
şi credeam că l-am pus pe Dumnezeu la colţ
să se cuminţească
nu mi-am ghicit niciodată în palmă
ierburi aromate îmi pregăteau tălpile de fugă
(dac-aş fi ştiut că paşii mei vor creşte ca ai unui uriaş)


de la un timp parcă toate miros
a lemn de cireş
şi palmele bunicului
plămădind butoaie pline cu miere
şi ochii bunicii
petrecându-şi prin pădurea de staniol
jumătăţile de inimă
şi mâna ta mică ce-mi arăta luna
ca un obraz de copil
şi somnul meu colţuros ca o piatră
în care Dumnezeu mă ia de mână
de parcă m-ar cunoaşte
de parcă m-ar aştepta