La noi sunt frunze verzi pe brand
Şi sinistraţi în masă,
Şi sinistraţi în masă,
La noi sunt fluturi în guvern
Şi Boc cu prima casă.
Şi chiar turişti din alte ţări
Vin doina să ne-asculte,
La noi sunt cântece şi flori
Şi florărese multe.
Pe boltă sus, mai trece-un Mig
Înspre bătrânul soare,
Iar gaura de la covrig
Chiar pentru noi apare.
La noi securea taie tot,
A codrilor desişuri,
Şi jale mare-i prin păduri,
Când plouă peste Crişuri.
La noi, nevestele plângând,
Bătute-s cu fuiorul,
Că nu mai ştiu cin’ le-a pocnit:
Bărbatul sau feciorul?
Sub ceru-albastru au dormit
Fugare, sau prin şură,
Şi azi doinesc în jalea lor,
Aşa, fără dantură.
Şi fluturii sunt mai sfioşi
Ca fetele de şcoală,
Nici roua de pe trandafiri
Obrazul nu ni-l spală.
Când codrii înfrăţiţi cu noi
Îşi înfioară sânul,
Spun câte lacrimi sunt pe-aici
Când plânge, beat, românul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu