Imn acatist pentru Sfântul Ierarh Spiridon

 

Născut din oameni simpli, păstor la oi ai fost,

Și-n Cipru ai crescut și ți-ai făcut un rost!

În sufletul tău pașnic sălășluia cuminte

Lumina bucuriei, credința-n cele sfinte!

 

Căsătorit de tânăr și tată de copii

Ai viețuit cu cinste și fără bogății

Având mereu în grijă porunca lui Iisus

Doar Lui I te-nchinai ca slujitor supus.

 

Ai fost plin de blândețe și plin de simplitate,

Și te-ai ferit să faci în viața ta păcate,

Rămas de tânăr văduv, tu ai trăit cuminte

O viață-n curăție, luând mereu aminte

 

La sfintele porunci pe care cu credință

Le-ai împlinit și-n toate ai fost în nevoință.

La oamenii străini tu te gândeai mereu

Și lor le-ai dat avutul, să nu le fie greu.

 

Ai vindecat dureri și boli anevoioase

Și duhurile rele ai izgonit din case,

Căci Dumnezeu văzând că ești din oameni buni, 

Te-a-nvrednicit cu darul de-a face mari minuni!

 

Ales în Trimitunda episcop al cetății

Tu ai slujit credinței și Domnului Dreptății,

Și-ai apărat comoara ortodoxiei care

Ți-a fost și bucurie și gând de alinare.

 

Când seceta și foamea acopereau pământul

Tu, Sfinte Spiridoane, cu rugăciune, vântul,

Și norii grei, și ploaia, pornit-ai prin văzduh!

Mulțimea credincioasă știa că Sfântul Duh

 

Te-ajută  să le-mparți cu milă, tuturor,

Din harul tău părinte, de sfânt clarvăzător.

Și după rugăciune văzduhul s-a străpuns

Căci glasul tău părinte, la Domnul a ajuns!

 

Și pomii toți de roade au prins să fie grei

Iar credincioșii află că-i sfântul printre ei!

Cu oamenii bolnavi întreaga ta avere

Ai cheltuit să-i faci curați și în putere

 

Minunile făcute îi scapă de nevoi,

De boli, de suferințe, de orișice război.

Strângând o cărămidă în mână, cu asprime,

Ai arătat ce-nseamnă, la toți, Sfânta Treime,

 

O flacără țâșnit-a spre cer iar jucăuș,

Un fir de apă curs-a din palma ta, căuș.

Așa cum cărămida-i din apă, lut și foc

Și Duhul Sfânt și Tatăl și Fiu-s la un loc!

 

Alergi mereu prin lume să fii de ajutor

Tu, Sfinte Spiridoane, ești Sfântul călător!

Papucii de mătase tociți stau mărturie

Iar credincioși, la raclă, ți se închină ție!