Dacă nu poți vorbi cu copiii tăi despre Dumnezeu, atunci vorbește cu Dumnezeu despre copiii tăi! (părintele Arsenie Boca)

luni, 31 octombrie 2011

Căpcăunul cu burta plină


      Mama mă ţinea de mână, trăgându-mă uşor după ea. Răcoarea dimineţii trecea prin bluza mea subţire, făcându-mi pielea de găină. Coborâsem din autobuzul cu miros de motorină când se îngâna ziua cu noaptea. Am întors privirea şi am rămas cu gura căscată. În spate se vedea oraşul adormit încă, blocurile unde clipeau ferestre luminate pe ici, pe acolo.
      Aveam şosetele ude de rouă. Pe cerul cu nuanţe vineţii-roşietice, un stol de ciori zbură în grabă de pe acoperişul Autogării. Mama mă ţinea strâns de mână. Degetele ei erau singura legătură cu lumea reală.
      Luminiţele pâlpâiau în vitrine. Manechine îmbrăcate frumos păreau că mă salută pe mine, copila cu şosetele ude. Manechinele aveau şosete albe, strălucitoare. Ale mele s-au agăţat în cărare, de la o tufă de măceş.
      Undeva, în spate, s-a auzit cântatul unui cocoş. Vestea ziua care abia începea. Se auzeau maşinile cum huruie pe străzi. Oraşul, ca un căpcăun cu burta plină, începea să se dezmorţească. Ferestrele blocurilor se luminau pe rând, semn că oamenii de abia acum se trezeau. Ştiu că, îndărătul geamurilor luminate, se aflau fetiţe ca şi mine, care se trezeau somnoroase în pijamalele lor cu fundiţe, şi-şi încălţau leneşe, papuceii de casă, pufoşi şi călduroşi. Probabil erau adevărate prinţese. Cred că aveau rochiţe strălucitoare care le aşteptau să se îmbrace şi pantofi de lac. Musai, pantofi de lac. Şi funde în păr.
      Mama continua să mă tragă uşor după ea. Paşii mei ar fi fost mult mai şovăielnici fără ea. Ce n-aş fi dat să intru şi eu în burta căpcăunului. Să fiu şi eu o prinţesă strălucitoare! Îmi era frig. Prin geamurile unei cofetării am privit o clipă şi mama m-a strâns uşor de degete.
-          Nu acum. După ce ne terminăm treaba.
      Ştiu că trebuie să mergem mai întâi la Policlinică. Trebuie să-mi fac analizele şi nu am voie să mănânc.
      Probabil că prinţesele sunt foarte sănătoase şi nu-şi fac niciodată analizele. Continuu să merg, uitându-mă în vitrinele frumoase. Din geam mă priveşte o fetiţă cu fustă plisată şi bluză roz, mergând mână în mână, cu mama ei. La ce s-o fi gândind oare?
      Pe holul Policlinicii este cald. O senzaţie de zgribuleală mă cuprinde. Mama vorbeşte cu asistenta şi aceasta îmi zâmbeşte. Intru în cabinet. Acelaşi miros pe care îl recunosc foarte bine.
-          Să nu-ţi fie frică, micuţo!
-          Nu îmi este frică, spun eu mirată.
      De ce mi-ar fi frică? De acul de la seringă? De înţepătură? Dar ştiu bine că fără asta nu voi fi sănătoasă. Nu voi putea intra în cofetăria luminată şi nu voi fi niciodată o prinţesă. Pentru mine e foarte important ce va fi după.
-          Aveţi un copil curajos, spune asistenta cu mâini uşoare ca fulgul.
       Mama este mândră că e mama mea. Eu eram cea curajoasă. Ele nu ştiu la ce mă gândesc. Sunt şi eu acum în burta căpcăunului. Poate că m-a înghiţit şi pe mine laolaltă cu fetiţele-prinţese. Poate că asta e condiţia să intri în rând cu ele. Un ac de seringă prin care se prelinge sângele meu roşu spumos. Poate căpcăunului îi trebuie o dovadă că vrei neapărat să te înghită. În burta căpcăunului e cald şi fetiţele au şosete albe-strălucitoare. În burta căpcăunului sunt cofetării luminate şi lumea zâmbeşte frumos.
      Când am ieşit pe stradă, soarele lumina puternic începutul de zi. Aproape credeam că razele lui curg pe trotuare ca o cremă de îngheţată, prelinsă dintr-un cornet uriaş. Mama a vorbit cu doctorul şi zâmbeşte, bucuroasă. Cred că acum sufletul mamei este cât un bloc, ca să poată încăpea în el toată bucuria. Mama mea când e bucuroasă e cea mai frumoasă mamă din lume. Eu o privesc minute în şir ca să-i ţin minte chipul, poate voi semăna cu ea când voi fi mare.
      Prăjiturile nu-mi fac bine dar le mănânc. Dacă vreau să intru în burta căpcăunului trebuie să mănânc prăjituri. Şi să beau suc, Quik. Are un gust ciudat şi mă pişcă de limbă. Peste feţele de masă albe, sunt blaturi de sticlă. Şi pe masă sunt flori. O muzică lină se aude de după tejghea. Mă desprind cu greu de scaunul cu perniţă de catifea roşie şi pornim spre Autogară. Autobuzul sforăie ca un moş adormit la coasă. Prin geamurile prăfuite las în urmă oraşul, cu larma lui zilnică şi oftez.
      Noaptea visez căpcăunul că mă înghite şi în burta lui sunt scaune cu perniţe de catifea roşie.

duminică, 23 octombrie 2011

Mama

Mama e uneori o lumină,
Alteori e o floare
Şi, când zâmbeşte, e o rază de soare!
Mama,
Noapte de noapte, adună
În cuvinte
Raze de lună,
Să facă din ele,
Cu drag,
Ca nişte mărgele-n şirag,
Vorbe de-alint
Şi poveşti.
(Numai aşa vei putea mare să creşti!)
Mama e zâna bună ce vine
Când ai nevoie de cineva lângă tine!
Pictură de Andra Iuliana Ciocârlan


Mamà
 
Mamà és de vegades una llum,
D’altres, una flor
I, quan somriu, és un raig de sol!
Mamà,
Nit rere nit, recull
En paraules
Els raigs de lluna,
Per a fer-les,
Amb amor,
Com un enfilat de grans,
Mims
I contes.
(Només així podràs fer-te gran!)
Mamà és una fada bona que ve
Quan necessites de algú a la teua vora!


Mamá es a veces una luz,
Otras, una flor
Y, cuando sonríe, ¡es un rayo de sol!
Mamá,
Noche tras noche junta
En palabras
Rayos de luna,
Para hacer de ellas,
Con amor,
Como una sarta de cuentas,
Mimos
Y cuentos.
(¡Sólo así podrás hacerte mayor!)
¡Mamá es el hada buena que viene
Cuando necesitas a alguien junto a ti!
Traducere de Pere Besso

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Vulpea hoaţă


Stă la soare vulpea hoaţă
Şi găina n-o înhaţă.
O convinge, cu sfială,
Că vrea hrană vegetală.

Cine-o crede, oare cine?
Ştiţi voi, dragi copii, mai bine!
Vulpea chiar mănâncă oare
Fructe, sucuri naturale?
Sau când vede o friptură
Îi sclipesc toţi dinţi-n gură?

vineri, 21 octombrie 2011

De ce ieşim în stradă pentru Roşia Montană


Ionut Parausanu, voluntar pentru Rosia Montana
Tel.  0727.769.509 / Fax. 0215.698.840
petitii@rosiamontana.net

România a pierdut în perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-română cea mai mare rezervă energetică a ţării, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.

Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca. Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.
Nu ati semnat inca petitia pe www.rosiamontana.net, va rugam sa faceti asta chiar acum.
Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.
In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona,  arseniu - 5000 grame pe tona,  titan - 1000 grame pe tona,  molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.
Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.
Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg.  Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.
26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.
Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.
Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnilogi de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.
La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.
Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.
Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.   Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.
Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.
Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.
Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea  va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana. Promovati petitia online, dati acest mesaj mai departe!
Petitia noastra de pe www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani, la care au luat parte peste 350 de voluntari.
Eforturile noastre au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana. Va propunem ca pana atunci, doar cu ajutorul dvs.  sa strangem 100.000 de semnaturi din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa organizam de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana, la care vom putea invita toti semnatarii petitiei.  
Atasam acestui mesaj tabelul pe care puteti strange semnaturi si textele petitiilor asociate.
Daca sunteti din Bucuresti ni-l puteti inmana completat la sfarsitul lunii, cand vom stabili o intalnire la unul din corturi, pana atunci va rugam sa ne comunicati intentia de a strange semnaturi printr-un email la petitii@rosiamontana.net sau SMS la 0727.769.509. cu nume, telefon si email. Tinem legatura pentru a va comunica locul si data exacta la care vom colecta semnaturile stranse.
Daca sunteti din provincie, trimiteti semnaturile prin posta la punctul de lucru din Cluj al asociatiei Alburnus Maior pe Str. David Ferencs, nr 10, ap. 5 Cluj-Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania si o copie scanata pe adresa petitii@rosiamontana.net
Aveti si optiunea de a ajuta la desfasurarea acestei campanii de acasa, pe calculator. Trimiteti un email pe voluntar@rosiamontana.net prin care sa va manifestati disponibilitatea si o sa primiti detalii.
In Bucuresti am obtinut avize pentru amplasare de corturi si bannere in sectorul 1 si recent in sectorul 4.
Locatiile sunt:
Sectorul 4: Metrou Tineretului; Metrou Constantin Brancoveanu, Metrou Piata Sudului, Sos. Giurgiului - Piata Progresu, Metrou Aparatorii Patriei, Piata Unirii (capatul tramvaielor), Metrou Eroii Revolutiei.
Sectorul 1: Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei, Charles de Gaulle si Perla.
Va rugam sa va programati pe http://www.rosiamontana.net/la-corturi/ pentru voluntariat la corturi si sa recomandati prietenilor. Avem nevoie de participarea voastra!
Va multumim!



Haiku

TINCUŢA HORONCEANU BERNEVIC  TRADUÏDA AL CATALÀ PER PERE BESSÓ


Pomul de Crăciun
Colindă la fereastră
Şoaptă de înger

Arbre de Nadal
Nadales a la finestra
El xiuxeig de l'àngel

***

Sub bradul verde
O sticlă de vin goală
Moş Crăciun chefliu

Sota l'arbre verd
Una ampolla de vi buida
Vell Nadal nocer

***

Lumânare arzând
Doar vântul mai usucă
Lacrima mamei

La candela ardent
Només el vent llavors bufa
Llàgrima de mare

***

Ghiocei albi
Peste mormântul rece
Vântul adie

Campànules blanques
Damunt de la tomba freda
És el vent que hi bufa

***

Sub luna plină
Cărăbuşii zboară
Copii bucuroşi

Sota lluna plena
Els escarabats s'envolen

Infants ben feliços
 
***

Iarna prin ramuri
Viscolul înfăşoară
Urlete de lupi

Hivern per les branques
La borrufada que envolta
Udolars de llops

***

Ploi, vânt şi zloată
Pe zăpada murdară
Pierdut un pantof


Pluja, vent i aiguaneu
En la neu embrutada
Perdut un calcer

***

Coşul cu mere
Liniştea îşi face cuib
Aproape toamnă

Cistella de pomes
El silenci es fa niu
A prop la tardor 

***
Septembrie
O singură vioară
Greierul cântă

Heus ací setembre
Hi resta un violí només
El grifoll que canta 

***

Noapte de vară
Râul oglindeşte senin
Secera lunii

En la nit d'estiu
El riu es reflecteix seré
La falç de la lluna




joi, 20 octombrie 2011

La pluja semblava un joc/Ploaia părea o joacă

Traducere în catalană de Pere

A prop de la carretera un renou de cirerer
crescut temps ha amb mi
ens abraçava la primavera
els brots de por se’m clavaven al cos
com una revelació
a través de les cortines d’encaix de ganxet
la pluja semblava un joc
del ventre gris escopia melons
tan tranquilament que
podies viure al bell mig dolçament
miràvem la icona voltada de cara a la paret
acaçar la tempesta
i creiem que l’ha posada Déu al cantó
perquè es calmara
mai no m’he imaginat en la palma
herbes aromàtiques em preparen els talons de fuga
(si haguera sabut que els meus passos anaven a créixer com els de un gegant)


d’un temps ençà es diria que tot olora
a fusta de cirerer
i les palmes de l’avi
macerant tonells plens de mel
i els ulls de l’avi
enjogassant-se pel bosc d’estany
la meitat del cor
i la teua mà menuda que em mostra la lluna
com una galta d’infant
i el meu somni aspre com una pedra
en què Déu em pren de la mà
com si em coneixia
com si m’esperava



Lângă drum un pui de cireş
crescut odată cu mine
ne îmbrăţişam primăvara
mugurii spaimei mi se lipeau de trup
ca o destăinuire
prin perdele de dantelă croşetată
ploaia părea o joacă
din burta-i cenuşie scuipa pepeni
atât de liniştiţi încât
puteai locui în miezul dulce
priveam icoana întoarsă cu faţa la perete
să alunge furtuna
şi credeam că l-am pus pe Dumnezeu la colţ
să se cuminţească
nu mi-am ghicit niciodată în palmă
ierburi aromate îmi pregăteau tălpile de fugă
(dac-aş fi ştiut că paşii mei vor creşte ca ai unui uriaş)


de la un timp parcă toate miros
a lemn de cireş
şi palmele bunicului
plămădind butoaie pline cu miere
şi ochii bunicii
petrecându-şi prin pădurea de staniol
jumătăţile de inimă
şi mâna ta mică ce-mi arăta luna
ca un obraz de copil
şi somnul meu colţuros ca o piatră
în care Dumnezeu mă ia de mână
de parcă m-ar cunoaşte
de parcă m-ar aştepta


Ce e toamna?


Burniţa rece
Nu vrea să plece,
Toamna-i o joacă.
Într-o băltoacă,
O frunză plânge
Şi-ncet se stinge.
Nu mai sunt flori,
Doar nişte nori
Şi-un vânt ciudat,
Cam răsfăţat.
Pe cărăruie,
Doar o gutuie
Mai luminează
Pe la amiază.
Măceşul cântă
Iar bruma-i frântă,
Argint şi rouă…
De luna nouă
Ce să mai spun?
Peste cătun
Apare iar.
Un vis hoinar
Îmi bate-n geam.
Eu nu mai am
În buzunare,
Felii de soare!



 

La freda plugeta
No vol escampar,
Car la tardor és un joc.
En un safareig
Una fulla plora
I poc a poc s’extingeix.
Ja no hi ha flors,
Només alguns núvols
I un vent força estrany,
Quasibé lloat.
Al camí sender
Només el codony
Resplendeix més
Al migdia.
El sanguinyol canta
Ia gebrada romp,
Argent i rosada…
De la lluna nova,
Què més he de dir?
A dalt de la vila
Apar de bell nou.
Un somni errabund
Em bat la finestra.
Ja no tinc a les butxaques
Cap llesca de sol!



¿Qué es el otoño?

 

Y la fría llovizna
No querría escampar,
El otoño es un juego.  
En una charca
Una hoja gime
Y lentamente muere.
Ya no hay flores,
Sólo unas nubes
Y un viento extraño,
Casi loado.
En el sendero
Sólo un membrillo
Refulge más
Al mediodía.
Canta el cornejo,
La escarcha rompe,
Plata y rocío…
Y de la luna nueva
¿Qué más decir?
Sobre la aldea
Aparece de nuevo.
Un sueño errante
En el cristal golpea.
¡Ya no me quedan
En los bolsillos
Rebanadas de sol! 

Traducere de Pere Besso

Numărătoare pentru mămici stresate

 
 Supărarea ca să plece,
Poţi să numeri pân’ la zece,
Într-un mod mai special
Cu micuţul genial!
Unu-i puiul tău cel mic,
N-a greşit decât un pic.
Doi pupici pe obrăjor,
Totul pare mai uşor.
Trei îmbrăţişări tihnite-
Feţişoare fericite!
Patru zâmbete apoi-
Bucurie, hai la noi!
Cinci minute de mai stai,
Faci aici un colţ de rai!
Şase clipe împreună-
Poţi ajunge pân’ la lună!
Începând cu ora şapte
Poţi să bei cafea cu lapte
Cu opt picături de rouă!
Gata, eşti o mamă nouă!
Fericită, radioasă,
O făclie pentru casă!
Nouă supărări s-au dus,
Fără un cuvânt de spus.
Uite ce avem aici:
Zece degeţele mici!
Terminând de numărat,
Supărarea a plecat!
Şi în urmă, ca un soare,
E-o mutriţă zâmbitoare!
Împreună, fără stres,
Râdeţi, cât puteţi de des! 

Pictură de Andra Iuliana Ciocârlan

miercuri, 19 octombrie 2011

Mai mare, mai mic, egal


Azi bunicul m-a trimis
Singur în cămară.
Să nu uit! Oare ce-a zis
Să-i aduc aseară?

Ştiţi voi cine-i cel mai mare?
Dragul meu bunic!
Îns-o fi ştiind el oare
Că eu sunt mai mic?

Din plăcintele bunicii,
Un ospăţ regal,
Că aşa împart amicii,
Noi mâncăm egal.

marți, 18 octombrie 2011

Operaţii matematice-Adunarea


Stând la soare-n poieniţă,
Am văzut o veveriţă
Cum îşi cară nuci, alune
Şi în scorbură le pune.
Însă mie mi se pare
C-a făcut o adunare!

Operaţii matematice-Scăderea


Pe o tavă, aranjate,
Stau gogoşi înfuriate.
Una e cu ciocolată,
Alta-i dulce vanilată,
Cu lămâie, caramel,
Vai ce bune-s, fel de fel!
Am mâncat şi-am prins putere.
Nu-i şi asta o scădere?

luni, 17 octombrie 2011

REGULAMENTUL FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME „ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL” ED. A V-A, 2011-2012

FĂRĂ TAXĂ!

Mizilul!... Aşezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfaţă cu multă cochetărie pe o pajişte plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare şi până apune, iarna şi vara. Rar se găseşte o panoramă aşa de plăcută şi atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, şi mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaţilor; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, uşor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munţilor; în faţă, neţărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.”
I.L Caragiale, O zi solemnă

SECŢIUNILE CONCURSULUI:
POEZIE – maxim patru poezii
EPIGRAME – maxim patru epigrame

La concurs pot participa tinerii români deorice vârstă şi de pretutindeni !!!

ÎNSCRIERE: 25.08.2011– 30.12 2011.
Înscrierea  se face pe www.romeojulietalamizil.ro sau prin poştă, pe adresa liceului:
prof. Laurenţiu Bădicioiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Bălcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu menţiunea: pentru „Romeo şi Julieta la Mizil”, ed. a V-a.
PREMII TOTALE: 4000 DE LEI

Toţi participanţii şi profesorii îndrumători primesc diplome şi adeverinţe de participare. După premiere edităm Antologia cu textele selectate ale concursului şi o trimitem prin poştă celor selectaţi de juriul festivalului.



Tema impusă-MIZILUL-este pentru o singură epigramă.
Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zi solemnă, George Ranetti, Romeo şi Julieta la Mizil. Textele menţionate sunt pe www.romeojulietalamizil.ro  
Celelalte trei epigrame au teme libere. Textele nu trebuie să fi fost publicate până la data premierii, adică 29.01.2012. Un motto trebuie adăugat în FIŞA DE ÎNSCRIERE pentru ca, numai ulterior jurizării, concurentul să poată fi identificat.


Precizăm că, pentru cei care nu au internet, materialele pot fi trimise prin poştă (adresa este menţionată mai sus), semnate cu un motto, în acelaşi plic introducându-se încă un plic închis, pe care va fi scris acelaşi motto, în interiorul căruia va fi fişa de înscriere. Aceasta conţine adresa, telefonul, ocupaţia şi CNP-ul participantului.
Premierea pe 30.01.2012, la Mizil, în Sala de Festivităţi a Liceului Grigore Tocilescu”.

COMPONENŢA JURIULUI:

                Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente – vicepreşedintele Clubului Cincinat Pavelescu”
Corneliu Leu – scriitor, administrator al portalului cultural www.cartesiarte.ro
Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache – critic literar, scriitor
George Corbu – scriitor, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din Romania
Conf.univ.dr.George Stanca – scriitor
Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil, scriitor
Ioan Toderaşcu – epigramist
                 Ion Busuioc – epigramist
                Prof.univ.dr. Titus Constantin Vîjeu – scriitor, critic de artă
                Victoria Milescu – scriitor

 
Vor fi prezenţi  la ediţia a V-a:
acad.prof.univ.dr. Solomon Marcus, care a anunţat că va vorbi despre epigramă,
acad.prof.univ.dr. Eugen Simion, prof.univ.dr. Ştefan Cazimir, Mircea Ionescu Quintus,  Corneliu Leu, prof.univ.dr.ing.Corneliu Berente, prof.univ.dr.Constantin Titus Vîjeu, conf.univ.dr.Daniel Cristea Enache, conf.univ.dr. George Stanca, George Corbu, Sorin Roşca Stănescu, Mihai Stănescu.
 
Premianţi care au fost la Mizil: Corneliu Berbente, George Corbu, Efim Tarlapan, Elis Râpeanu, Ioan Toderaşcu, Laurenţiu Ghiţă, Mihai Moleşag, Vasile Larco.
 

Coordonator proiect: prof. Laurenţiu Bădicioiu, tel.0744438247

duminică, 16 octombrie 2011

Festival-concurs de literatură, sub egida „Conexiuni”

Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa şi Societatea Literară “Conexiuni” organizează prima ediţie a Festivalului-concurs internaţional de literatură în limba română, informează preşedinta Societăţii “Conexiuni”, Elena M. Cîmpan. Conform sursei citate, manifestarea se adresează creatorilor în limba română, fără limită de vârstă şi condiţii de membri ai uniunilor şi asociaţiilor de scriitori. Concurenţii pot participa cu grupaje de 10 poeme, cu 3 proze scurte (maxim 10 pagini), 1-2 piese de teatru (maxim 10 pagini), 2 lucrări (4-5 pagini fiecare) pentru eseu, cu tema „Viaţă şi literatură”.
Lucrările vor fi editate în word, cu caracter Times New Roman, corp 12, la un rând şi jumătate, şi trimise pe adresa casa_de_cultura_bn@yahoo.com, până pe 1 noiembrie.
Se vor oferi premii pentru fiecare secţiune, câştigătorii urmând a fi anunţaţi din timp, pentru a fi prezenţi la Bistriţa în perioada Festivalului Internaţional de Teatru profesionist “Liviu Rebreanu” (săptămâna 21-27 noiembrie 2011), când sunt programate întâlniri literare, lecturi publice, simpozioane, dezbateri, colocvii pe teme literare, cu invitaţi speciali.
Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0744525817, profesor, Elena M. Cîmpan.