Trei boboci de raţă, mici,
Dau în cale de-un arici
Şi se-ntreabă, cu mirare:
O fi gâză, o fi floare?
Nu e piatră, că înţeapă!
O fi peşte? Nu stă-n apă!
Pentr-o râmă, e cam mare!
N-are gură, nici picioare!
Supărat de-atâta ceartă,
Vrea, ariciul, să-i despartă.
Dintr-o dată, ghem de ace,
Se întinde, se desface,
Şi, în linişte deplină,
O porneşte spre grădină!
Stau bobocii în livadă
Şi nu ştiu ce să mai creadă!
Nu s-au dumirit defel
Şi-l întreabă pe căţel.
Iar răspunsul vine-ndată:
E-o pisică speriată!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu