Nori pufoşi pe cer senin,
Vântul îi răsfaţă lin,
Unul este cam sfios,
Altu-i trist sau plângăcios!
Dintr-un nor ceva mai mare
Vin ca dintr-o stropitoare,
Câţiva picuri, rostogol,
Mare haz pe capul lor!
Oare norii merg vreodată
În vacanţă, să se poată
Alerga pe cer, de-a rândul,
Cum îmi zboară mie gândul?
foto: http://ovidiupecican.files.wordpress.com/2011/11/nori.jpg
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu