Balada unui prim ministru mic

(Parodie după Balada unui greier mic de George Topîrceanu)

Peste firme zgribulite,
Cu bugete zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Criza lungă şi spurcată.

Profitând ca o zăludă,
Ea pozează chiar şi nudă
Şi se ţine de noi, scai,
Aş pocni-o chiar cu ciudă

Că din sporuri, aberanta
Şi-a făcut un evantai
Munci mărunte,
Lefuri moarte,
Uite ce nivel de trai!


Şi cum vine-n prag de iarnă,
Ca o ciumă, pe furiş,
Bugetarii prin birouri
Fug, nu poţi să-i mai aduni,
Doar la Cotroceni urâta
E întâmpinată-n cale
Cu grăbite plecăciuni...

Când deodată, se aude,
Din căsuţa lui, modestă,
Prim ministrul care-şi face
Chiar în criză o orchestră

- Cri-cri-cri,
Criză gri,

Cântă el cu voce tare
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de votare,
Că puteam şi eu să pun

Un impozit şi mai şi,
Ca să nu cer împrumut
La vecini, la FMI,
Fi'ndcă-mi pun condiţii clare,
Şi-apoi ştie lumea toată
Că îi ştergem pe picioare...

Dar de-acuş,
Râse el cu glas domol
Scuturând un picioruş,
Dar de-acuş ce să mai zic?

Cri-cri-cri,
Criză gri,

Ţi se pare că sunt mic?